MONITOR CULTURAL * on-line

Motto: „grăbeşte-te, se aud / bolovanii căzând / din marile basculante / ale timpului”... (Romulus Bucur)

Orizontul cultural autohton, este ameninţat de asteroizi anonimi care, profitând de faptul că-i haos pe traiectoriile valorilor spirituale, cu geana aţintită asupra generaţiilor crude vor, – printr-un impact dezastruos- a însămânţa cultul resemnării, emiţând regulamentul lui „nu avem ce face” , şi al lui „trebuie să” , scopul fiind acela de a dilua spiritualitatea românească. Auzisem eu o Muză bârfitoare cum că, un subtil curent masonic (ramură orientală) ne-a purtat grija manualelor şcolare alternative, a finanţat punerea în scenă (teatrul din Iaşi) a unei piese cu temă blasfemică, (regizoarea, căci femeie pare, nu va avea cinstea să-i pomenesc numele) iar în literatură, simbriaşii aceluiaşi curent „maso” au decis că lirismul este desuet, conceptul filosofic –de esenţă spirituală – inutil, noţiunea de patriotism, alergică (pentru ei) aşa că, mai bine promovăm, premiem, vulgul, nesimţirea, determinând tinerii creatori să creadă în valoarea poemei chiloţilor pe sârmă; (vezi revista Poezia nr.4 (42) /2007,pag. 118)

Răsfoind revista „Dunărea de Jos” nr.75/mai 2008, m-am oprit asupra titlului „Poezia modernă sau sentimentul ca argument” de la pag. nr. 8. În contextul celor arătate mai sus, m-a frapat motto-ul ales de autor: „Dansează! Nu există altă cale….” >>>>